Pantofi la comandă Brașov

Dacă aveați impresia că pantofii sunt un lux exclusiv feminin, ei bine, să știți că nu-i deloc așa. Pantofii bărbătești pot fi o chestiune chiar mai de fițe, un fenomen ce a fi luat amploare inclusiv în România ultimului deceniu. Aceasta deoarece, în ținuta unui bărbat, pantofii reprezintă cea mai costisitoare investiție – peste 65%, potrivit consilierului de stil Cezar Ionașcu.

Acum 10 ani, un producător olandez şi-a mutat afacerea la Braşov şi vinde cu succes pantofi bărbăteşti de mii de euro. A promova pantofii lucrați manual, în secolul vitezei, este o  chestiune care ține într-o foarte mare măsură de branding – dar și acesta e un mod de a educa oamenii pe ce să-și cheltuie banii pe care-i au, sau de a-i face să cumpere, măcar la ocazii speciale, produse de calitate.

Pantofii bespoke sunt pantofi cu calapodul luat pe măsura clientului, fabricați integral manual – cu talpa cusută, nu lipită – din piele tăbăcită vegetal și cu materiale de cea mai buna calitate. La acest tip de pantofi opțiunile sunt totale, nefiind limitate doar la culoare sau stil.

f3Denumirea se folosește și la costume, care pot fi clasificate în 3 categorii: costume bespoke, costume made to measure și costume ready to wear. Prețul unei perechi de pantofi bespoke poate varia de la 300 la 3.000 de euro. De ce costă atât de mult acești pantofi? Primul răspuns este: din cauza industrializării. Au dispărut „meseriașii”, iar puținii rămași sunt numiți artizani.

În secolul vitezei, nu prea mai e cine să facă pantofi pe măsură. Plus că modul în care călcăm, afecțiunile, diferențele anatomice între piciorul stâng și cel drept (din cauze naturale sau în urma unor accidente), trebuie reflectate fidel de pantofar în momentul măsurării. Toate această știință (sau artă?) de a măsura fidel piciorul se bazează pe niște studii, care s-au cam pierdut și de aceea au ajuns să coste atât de mult – ajungând până la mii de lei (sau chiar euro) în ziua de azi.

În articolul următor vom prezenta câteva firme care fac pantofi bespoke în Brașov (Greve, Sarto ș.a.), dar nu vrem nici să spunem brașoave (așa că ne vom documenta puțin pentru asta), nici să ne ridicăm deasupra subiectului, precum cizmarul lui Apelles. Aluzia este la o pildă istorisită de Plinius cel Bătrân în lucrarea sa enciclopedică „Istoria Naturală”, despre pictorul grec Apelles.

Apelles expune într-o zi un tablou în fața publicului roman, pe străzile marelui oraș. Un cizmar din mulțime, strecurându-se mai în față, găsi că sandaua unui personaj din pictură este greșit reprezentată. Receptiv la critică, Apelles a retușat sandaua.

Când cizmarul a început să emită opinii și asupra restului lucrării, pictorul l-a oprit, spunându-i tranșant: „Sutor, ne ultra crepidam”, adică Cizmarule, nu mai sus de sandaExpresia s-a încetățenit cu timpul, devenind faimoasă, și se aplică tuturor celor care dau lecții și sfaturi în domenii la care, de fapt, nu se pricep.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *