Brașovul de odinioară

Aspect din stația Brașov: Piață la 1900 – când centrul orașului era centru. A se remarca vechiul pavaj din piatră de râu. În imagine se vede Casa Sfatului, la parterul căreia funcționa o „Farmacie” a lui Borbely Antal. Toată Piața e pavată cu pietre de râu, la fel și între șine. Și în curți era pavat la fel. Pavajul acesta din piatră de râu, datând din secolul al XVIII-lea, aşa modest cum ni se pare astăzi, a fost mândria mai multor generaţii de braşoveni.

Niciun alt oraş din Ardeal nu beneficia de un pavaj atât de performant la vremea respectivă. În plus, în sec. al XIX-lea au fost asfaltate diagonalele pieţei şi trotuarele. Azi acest aspect central-european este pe cale de dispariție, orașul suferind mai degrabă un proces de balcanizare decât de modernizare, cu toate că vorbim de „integrare europeană”. Este vorba însă de finalizarea unei dificile tranziții de la o economie bazată exclusiv pe producția industrială la una centrată pe servicii.

Azi, puțini brașoveni pot concepe că orașul în care trăiesc este cel mai poluat din România, alături de București și Iași. Văzând atâta pădure în jur e greu de crezut că mulți din cei care trăiesc se vor îmbolnăvi de cancer și alte boli fatale. Turiștii vin aici în drum spre Poiană, la aer curat, dar orașul le oferă poluare. După Capitală, Iașiul și surprinzător, Brașovul – au calitatea aerului sub cea recomandată, informează stirileprotv.ro.

Comisia europeană solicită României să îmbunătățească urgent situația, altminteri riscam un proces la curtea de justiție a Uniunii Europene și am putea plăti amenzi de pana la 100.000 de euro pe zi. Cel mai poluat aer din Brașov este în zonele cu trafic greu și pe lângă șantierele de construcții, iar studiile medicale arată clar că poluarea poate provoca astm, boli cardio-vasculare și chiar cancer.

Comisia europeana a inițiat procedura de infringement asupra României după ce a constatat că în București, de exemplu, valorile aerului poluat sunt duble față de cele admise de normele europene. Primăria Brașov a alocat 270 de mii de lei pentru un plan integrat de calitate a aerului. Primăria Cluj a rezolvat problema mai simplu, în marele oraș de pe Someșul Mic existând un singur senzor care detectează calitatea aerului.

Șantierele de construcții unde se lucrează cu mult nisip, ciment și pietriș sunt o sursă serioasa de praf și de poluare a aerului. Primăria Brașov obliga constructorii să ude în permanență căile de acces, să spele roțile mașinilor și să protejeze cu plase speciale perimetrele de lucru.

Specialiștii spun ca o altă sursă semnificativă de poluare a orașului o reprezintă puzderia de coșuri de evacuare ale centralelor de apartament. Soluția ar fi ca ele sa fie legate la un cos comun cât mai înalt. Până una-alta, brașovenii sunt convinși că sunt privilegiați, pentru că respiră cel mai pur aer din țară. Sursă foto: Calea Ferată Suburbană Braşov – Satulung

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *